PRIMARIA COMUNEI PIETROASA

Judetul Timis

TURISM

    Acces la cai de comunicatii
 
    Transportul rutier se desfasoara pe drumul national DN 6, care leaga Timisoara de Lugoj, pe DN 68A Lugoj - Faget - Margina, DC 108 Margina - Curtea, apoi DJ 684 Curtea - Pietroasa - Poieni si DC 111 Curtea - Farasesti asigurand legatura cu localitatile comunei.
    Drumul judetean DJ 684 asigura legatura rutiera intre comuna Curtea si trei dintre localitatile comunei: Pietroasa, Crivina de Sus si Poieni, avand o lungime totala de 18.50 km.
    Drumul comunal DC 111 asigura legatura rutiera intre comuna Curtea si cea de-a patra localitate a comunei Pietroasa: Farasesti, lungimea totala a drumului fiind de 5.50 km.

    Dezvoltarea turismului in zona a fost influientata de potentialul turistic natural si cultural precum si de cresterea bazei materiale.
    Complexitatea conditiilor fizico-geografice ale vaii raului Bega si a afluientilor sai, situata pe versantul nord vestic al muntilor Poiana Rusca, intr-o regiune de un deosebit pitoresc, confera zonei un plus de atractivitate pentru turism, pentru cei care indragesc drumetia (exista trasee turistice) si cauta relaxare in mijlocul muntilor domoli si totodata salbatici din estul judetului Timis. Muntii Poiana Rusca constituie puntea de legatura intre frumusetile salbatice ale Retezatului si blandetea Muntilor Apuseni de dincolo de Mures.
    Regiunea dispune de un bogat potential turistic natural, nevalorificat inca in intregime, desi drumul judetean 684, si cele comunale ofera posibilitati de a se intra cu mijloacele auto pana in inima acestei frumoase zone naturale, iar de aici se poate inainta pe vaile apelor sau pe carari ce urca serpuind spre culmile muntilor.
    De un deosebit pitoresc sunt sectoarele de defileu si chei, care alterneaza cu zone de largire a vailor si salbaticia cursului superior al Begai care formeaza mici cascade, praguri si repezisuri.
    Remarcabile sunt si formele carstice, care desi restranse si de amploare mai mica sporesc pitorescul regiunii. Pestera de la Pietroasa este unica in felul ei datorita unei dominante cromatice atent studiata de catre speologi (Albastru de Pietroasa). De pe valea Pustinis se poate urca pe versantul nordic al Dealului lui Filip la pestera cunoscuta de localnici sub denumirea de "Pestera cu apa". Se afla la cota 340 m si are o lungime totala de 370 m. Intrarea orientata spre N-NV este lata de 9,5 m si inalta de 2m, fapt ce permite iluminarea difuza pana la 70 m. Pestera are o coloana de 7 m inaltime numita "Tibia si Peroneu". Sapaturile arhiologice au scos la iveala un depozit de cereale, ceramica neolitica, si resturi scheletice ale ursului de pestera.
    Merita mentionata si pestera aflata in apropierea localitatii Poieni.
    In apropierea localitatii Crivina de Sus se afla un mentor de eroziune cunoscut sub denumirea de Sfinxul de la Crivina.
    Pastravul ce inoata zglobiu in apele repezi de munte determina o puternica atractie pentru pescarii amatori care isi incearca norocul la o partida de pescuit mai ales in lunile de vara.
    O alta atractie oferita de aceasta zona de munte, cu multe paduri este fondul de vanatoare, unde se organizeaza vanatori la speciile: mistret si cerb carpatin. Cazarea si masa este oferita oaspetilor la Cabana de vanatoare "Cheia", la preturi atractive, cabana ce apartine R.N.P. Romsilva si care are un potential de 8 camere a 2 paturi.
    O atractie sportiva in aceasta zona sunt terenurile pretabile la practicarea motocrosului (drumuri forestiere) si traseele turistice pentru iubitorii de drumetii.
    Potentialul turistic cultural contribuie la dezvoltarea turismului in zona. Alaturi de varietatea manifestarilor folclorice si etnografice, salba de biserici de lemn prezente aproape in fiecare sat, marturie peremptorie daltuita in lemn a romanismului si ortodoxismului nostru dau specificitate zonei. Cele mai vechi constructii laice si religioase au fost durate in lemn, materialul cel mai raspandit si mai accesibil comunitatilor rurale in veacurile trecute, cand padurile ocupau teritorii intinse.
    Biserica de lemn din Crivina de Sus dateaza din anul 1676, asa cum rezulta din inscriptia daltuita pe ancadramentul usii de intrare "Facuta-i aceasta biserica in anul Domnului 1676 luna februarie 8 zile". Consolele terminale ale ultimului rand de barne sunt deosebit de ingenioase, sunt crestate in retrageri successive. Aceasta biserica prezinta o varietate a planului dreptunghiular a doua srtavechi forme: pronaos polygonal (cu trei laturi) si absida nedecrosata. Simtul artistic al mesterilor care au inaltat aceasta biserica i-a dat o infatisare sobra.
    Initial a fost acoperita cu sindrila, dar cand s-au facut reparatii acoperisul a fost acoperit cu tigla. Biserica nu este pictata, interiorul fiind varuit in alb. Biserica este declarata monument istoric fiind amplasata pe o colina in interiorul cimitirului.
    Biserica de lemn din Pietroasa a fost construita in anul 1779 in stil baroc. Este acoperita cu tigla. Pictura murala a fost realizata in anul 1779 de un pictor necunoscut. Biserica este construita din barne de stejar si lucrata din secure, in forma de corabie fiind inpodobita in interior cu pictura si obiecte de cult.
    Biserica de lemn din Poieni a fost construita in 1800, fiind amplasata in mijlocul satului, intr-o frumoasa poiana. La aceasta biserca se remarca un original mod de protejare a peretilor si anume placarea cu sindrile in sistemul cataplasma in exterior. Biserica prezinta planul dreptunghiular cu absida altarului decrosata cu 7 laturi. In forma de nava orientata spre rasarit cu peretii din barne de stejar captusiti atat in interior cat si in exterior, biserica nu are pronaos propriu-zis ci doar un fel de tinde deasupra careia, pe un sistem de grinzi puternice se ridica turnul.
    Tavanul este executat din astreala montata pe grinzi si cruci de brad fiind boltit deasupra naosului, iar in tinda in forma dreapta. Sarpanta este din lemn de stejar avand imbinari cu cuie de lemn. Pictura bine pastrata este executata in stil bizantin pe panza si aplicata pe peretii captusiti cu astreala si pe aerimea bisericii, reprezentand scene biblice dinVechiul si Noul Testament. Fiecare tablou poarta inscriptii cu litere chirilice. Pe un perete in interior, se afla o insemnare din care s-a putut descifra: Episcopul nostru Stefan Avramovici, anul 1812, Petar Nicoli. Din aceasta insemnare ar reiesi ca pictura dateaza de la anul 1812 si a fost executata de acest pictor care semneaza Petar Nicoli.
    Zona de o frumusete rara, cu monumentele sale naturale si religioase, a fost aleasa pentru amplasarea taberelor de copii Poieni sat (in conservare) si Poieni Strambu.
    Capacitatea de cazare in aceste tabere a fost de 180 de locuri la tabara Poieni sat (in conservare) si este de 100 de locuri in prezent la tabara Poieni Strambu.
    Dupa anul 1990, una din activitatile care ar putea da sens vietii de la tara este agroturismul, scopul sau este sa dezvolte turismul in mediul rural, dorindu-se sa se puna in stransa legatura cu economia locala, punand in valoare frumusetile peisagistice. Prin activitatea de agroturism s-ar oferi gazduire de catre intreprinzatorii agricoli individuali sau asociatii, prin folosirea proprilor case, gospodarii, ferme, intr-un raport de impletire a activitatilor de cultivare a pamantului sau a cresterii animalelor, cu preocupari silvice, piscicole, cinegetice, de educatie culturala si divertisment. In vederea desfasurarii acestei activitati in comuna Pietroasa exista 10 gospodarii care pot asigura cazare si servicii turistilor. 
    O alta atractie turistica traditionala in zona este data de activitatea culturala desfasurata si care consta in organizarea unor hore cu prilejul unor sarbatori religioase. Intre acestea amintim asa numita "Ruga banateana", care se organizeaza cu prilejul sarbatoririi hramului bisericii in fiecare localitate. Totodata se organizeaza serbari scolare cu diferite prilejuri precum si instruirea formatiilor artistice: grupuri vocale, formatii de dansuri padurenesti, obiceiuri de munte.
    Formatia de dansuri padurenesti participa la diverse concursuri si manifestari folclorice in judet si in tara, Laureata la concursuri nationale de cantece si dansuri populare, aceasta formatie de dansuri padurenesti, este atractia turistilor in fiecare an la Festivalul Cantecului si jocului Timisan, ce se desfasoara la Motelul Valea lui Liman, loc unde turisti aflati in zona au parte de o parada de o frumusete rara, a costumelor si dansurilor populare ce reprezinta aceasta zona folclorica.